Warning: A non-numeric value encountered in /home/gvnro/nicolaemischie.ro/wp-content/themes/Divi/functions.php on line 5752

REALIZARI IN CALITATE DE DEPUTAT

 

 A înfiinţat Universitatea „Constantin Brâncuşi”, transformând Gorjul şi municipiul Târgu Jiu într-un centru universitar unde învaţă la ei acasă peste 7.000 de studenţi şi unde îşi desfăşoară activitatea de cercetare ştiinţifică un corp academic numeros, peste 170 de doctori în ştiinţe şi cercetători;

– A realizat transferul Complexului Debarcader la Universitatea „Constantin Brâncuşi”, oferind studenţilor condiţii optime pentru studiu, masă şi cazare;

– A iniţiat proiectul de lege privind retrocedarea pădurilor tuturor cetăţenilor Romaniei;

– A iniţiat primele contacte parlamentare între Camera Deputaţilor din Romania şi Parlamentul Republicii Moldova, participand la realizarea celor trei « Poduri de Flori » peste Prut şi asigurând peste 8.500 de burse pentru elevii şi studenţii din Basarabia;

– A înfiinţat Şcoala Militară de Subofiţeri de Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica”, cu sediul în localitatea Bumbeşti–Jiu, judeţul Gorj

– A obţinut în calitate de deputat şi secretar al Comisiei Parlamentare pentru învăţământ, Ştiinţă, Tineret şi Sport din Camera Deputaţilor, creşterea P.I.B. pentru cadrele didactice de la 2,8% la 4%, ceea ce s-a concretizat şi în creşterea salariilor acestora. A iniţiat primele contacte parlamentare între Camera Deputaţilor din România şi Parlamentul Republicii Moldova, participând la realizarea celor trei « Poduri de Flori » peste Prut şi asigurând peste 8.500 de burse pentru elevii şi studenţii din Basarabia; în calitate de secretar al comisiei mai sus amintite.

REALIZARI IN CALITATE DE PRESEDINTE AL CONSILIULUI JUDETEAN GORJ

 

– Sub coordonarea lui NM s-au făcut lucrări de introducere a apei curente, a gazelor naturale şi lucrări de reabilitare a drumurilor în peste 40 de localităţi din Gorj;

– A obţinut fondurile necesare pentru modernizarea liceelor din Târgu-Jiu, Motru, Mătăsari, Novaci, Peştişani şi Târgu Cărbuneşti, introducând clasele cu predare în limbi străine, dezvoltând învăţământul pedagogic, sanitar şi sanitar postliceal particular, asigurând totodată baza materială multor internate de liceu sau cantine şcolare;

– S-a preocupat de dotarea spitalelor din judeţ, renovarea clădirilor, înnoirea parcurilor auto sanitare; obţinerea aprobărilor şi a aparaturii necesare pentru înfiinţarea secţiei de hemodializă;

– A reusit sa obtina fondurile necesare pentru construirea a peste 524 de apartamente şi de garsoniere pentru tineri, în municipiile Târgu-Jiu, Motru şi în oraşele Rovinari şi Târgu-Cărbuneşti prin intermediul filialei Agenţiei Naţionale a Locuinţelor (A.N.L.) din Gorj;

– S-a implicat responsabil în obţinerea fondurilor necesare pentru reconstruirea şi dotarea Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu”;

– A acţionat pentru reorganizarea Muzeului de Artă, prin mutarea din localul Colegiului Naţional „Virgil Madgearu” în Parcul Brâncuşi, aducând fondurile necesare pentru transformarea acestui liceu într-o citadelă a învăţământului economic gorjenesc;

– A obtinut fonduri pentru reconsolidarea Coloanei Infinite si a Ansamblului Brancusian si a supervizat procesul pana la finalizare;

– A stimulat potentialul turistic al judetului Gorj prin initierea programului „Dezvoltarea zonei turistice Gorj„, finantat cu ajutorul fondurilor PHARE, cu ajutorul fondurilor guvernamentale si din contributie proprie;

– A acţionat permanent pentru păstrarea tradiţiilor folclorice gorjeneşti salvând şi dezvoltând Ansamblul Profesionist „Doina Gorjului”, cel mai bun ansamblu folcloric din ţară, reuşind să organizeze primul Festival International de Folclor;

– S-a angajat să construiască în judeţul Gorj 14 săli de sport;

– Printre preocupările permanente s-a materializat şi bunăstarea gorjenilor de la sate, prin cele peste 36 de proiecte SAPARD pentru care s-a obţinut deja finanţarea;

– S-a implicat responsabil în obţinerea fondurilor necesare pentru reconstruirea şi dotarea Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu”;

– A acţionat pentru reorganizarea Muzeului de Artă, prin mutarea din localul Colegiului Naţional „Virgil Madgearu” în Parcul Brâncuşi, aducând fondurile necesare pentru transformarea acestui liceu într-o citadelă a învăţământului economic gorjenesc;

– A sprijinit procesul de modernizare şi dotare a taberelor şcolare precum şi instituţiile de cult, bisericile şi mănăstirile din Gorj.

INDICATORII DE PERFORMANTA AI JUD. GORJ IN PERIOADA 1996-2004

La sfarsitul mandatului lui Nicolae Mischie, conform indicatorilor de performanta publicati de catre Ministerul Administratiei Publice, judetul Gorj a ajuns de pe ultimele locuri din tara in primele trei locuri, fiind una dintre cele mai prospere judete ale Romaniei.

  • La indicatorul „Atragerea de fonduri externe pentru domeniul drumurilor şi podurilor judeţene”, în anul 2004, judeţul Gorj ocupa poziţia nr. 1, în clasament, alături de judeţele: Bihor, Buzău, Caraş-Severin, Iaşi şi Prahova, situate pe aceiaşi poziţie, lăsând în urma sa 35 de judeţe, din cele 41 de judeţe ale României, fiind primul judeţ din Oltenia şi Muntenia la un loc, urmat de Prahova, depăşind judeţe mari, cu reprezentanţi numeroşi, în administraţia centrală, respectiv Guvern şi Parlament, precum judeţele: Bacău, Dâmboviţa, Sibiu, Argeş, Dolj, Arad, Galaţi, Suceava, Vaslui, Hunedoara, Timişoara, Braşov, Vrancea, Constanţa, Botoşani, Ialomiţa şi Satu Mare. (Pagina 24).
  • La indicatorul de performanta „Atragerea de fonduri externe pentru domeniul protecţiei copilului, în anul 2004”, judetul Gorj se situează pe poziţia 1, în clasament, împreună însă cu mai multe judeţe (28), depăşind substanţial judeţe precum: Dolj, Ilfov, Constanţa, Arad, Teleorman, Alba Iulia, Caraş-Severin, Harghita şi Neamţ, situate pe poziţia 30 sau 41, cum este cazul judeţului Ilfov. (Pagina 25).
  • La indicatorul de performanţă „Drumuri si poduri”: Elaborarea de către Consiliul Judeţean a unei strategii de dezvoltare pentru zona drumurilor şi podurilor judeţene pentru anul 2003 (d.j.p.f.1) (Pagina 81), din studiul „Măsura performanţei Consiliilor Judeţene din România, judeţul Gorj este situat în clasament, pe poziţia 1, alături de judeţe precum Argeş, Arad, Tulcea şi altele, în timp ce alte judeţe, precum: Bacău, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Mehedinţi, Vrancea, Hunedoara şi altele, ocupă poziţia 21 sau judeţe precum: Constanţa, Buzău şi Bihor, ocupă poziţia 41, din 41 de judeţe ale ţării.
  • La indicatorul de performanţă intitulat: „Ponderea drumurilor judeţene modernizate în totalul reţelei de drumuri judeţene pentru anul 2003 (d.j.p.f.2)’, judeţul Gorj ocupă poziţia 3 în clasament, după judeţele Olt şi Satu-Mare, situate pe poziţia 1 şi 2, înregistrând o valoare procentuală de 35,76%, faţă de celelalte 38 de judeţe, lăsate la distanţe foarte mari, precum judeţul Cluj, cu o valoare procentuală de 17,14% (locul 13), Sibiu (locul 21), cu o valoare procentuală de 12,51%, Dolj (locul 25), cu 10,55%, Galaţi (locul 31), Constanţa (locul 35), Alba, Mureş şi Tulcea, respectiv locurile 38, 39 şi 40, cu valori procentuale între 2,36% şi 2,59% sau Buzău, pe locul 41, cu 0,00% valori procentuale.
  • La indicatorul: „Ponderea drumurilor judeţene de pământ în totalul reţelei de drumuri judeţene pentru anul 2003 (d.j.p.f.3), Gorjul se situează pe poziţia 6, fiind depăşit doar de judeţele Bihor, Brăila, Covasna, Caraş-Severin şi Neamţ, cu o valoare procentuală de 1,50%, lăsând în urmă 35 de judeţe, precum Argeş, Alba, Mehedinţi (20, 21, 22), cu valori procentuale de la 5-5,44% sau judeţe precum Hunedoara, Harghita, Vaslui, Călăraşi şi Iaşi, situate pe poziţiile 37, 38, 39, 40 şi 41 cu valori procentuale cuprinse între 15,42% şi 22,90%.
  • La indicatorul denumit: „Costul mediu al lucrărilor de întreţinere pentru drumurile de munte, pentru anul 2003 (d.j.p.t.12), judeţul Gorj, se situează pe poziţia 6, fiind depăşit de judeţele Bacău, Neamţ, Arad, Vâlcea şi Cluj, care au înregistrat un cost mediu sub cel de 6,46 mii RON/km, dar Gorjul stă incomparabil mai bine la acest capitol, decât celorlalte 35 de judeţe, în faţa căruia s-au clasat, judeţe ce au înregistrat costuri medii de întreţinere ce variază de la 14 mii RON/km, înregistrat la Buzău sau 33,39 mii RON/km, înregistraţi la Caraş-Severin, până la 158 mii RON/km, înregistraţi de Vrancea sau 200 mii RON/km, înregistraţi ca şi cost mediu al lucrărilor de întreţinere de către judeţele Alba, Maramureş şi celelalte nemonitorizate.
  • La indicatorul „Costul mediu al lucrărilor de modernizare pentru drumurile de deal, pentru anul 2003″ (d.j.p.f.14), Gorjul se situează pe poziţia 9, din cele 41 de judeţe ale României, fiind depăşit de judeţele Caraş-Severin, Dâmboviţa, Vâlcea, Mureş, Prahova, Neamţ şi Iaşi, care au reuşit să realizeze un cost mediu de realizare a lucrărilor de modernizare sub 403,976 mii RON/km (costul atins de Gorj), dar depăşind celelalte 33 de judeţe, care au înregistrat costuri medii de modernizare a lucrărilor deosebit de mari, spre exemplu judeţele: Alba şi Suceava = 500 mii RON/km, Arad = 542,8 mii RON/km, Bacău = 640 mii RON/km, Vaslui = 800 mii RON/km sau Bistriţa Năsăud = 900,99 mii RON/km.
  • Pentru indicativul de performanţe „Atragerea de fonduri externe, de către Consiliul Judeţean, pentru domeniul drumurilor şi podurilor judeţene, pentru anul 2003” (d.j.p.f.17), judeţul Gorj, se situeaza pe poziţia 1, împreună cu judeţele Caraş-Severin, Covasna şi Iaşi, depăşind judeţe ca: Bacău, Dâmboviţa, Ilfov, Sibiu, Timiş, Vrancea sau Vâlcea, situate pe poziţia 5 sau judeţe ca: Alba, Arad, Argeş, Constanţa, Hunedoara, Olt, Prahova, Suceava, situate pe ultimul loc, 41.

OBIECTIVE PROPUSE 2004-2008

Obiective ale lui NM, care erau prevazute in strategia judetului Gorj in anul 2004, inainte sa se autosuspende din viata politica:

  • Obtinerea finantarii in vederea deschiderii unei linii aeriene si in vederea construirii unui aeroport la Targu-Jiu, aeroport pentru care au fost facute toate studiile si demersurile necesare, dovada fiind machetele realizate de Centrul de Inventica Bucuresti, din dispozitia lui Nicolae Mischie, fost Presedinte al Consiliului Judetean Gorj. Acest aeroport era considerat ca fiind imperativ necesar pentru dezvoltarea Gorjului si pentru punerea in valoare a operelor lui Constantin Brancusi (descarca planuri aici);
  • Acreditarea tuturor Facultatilor din cadrul Universitatii « Constantin Brancusi »;
  • Infiintarea Facultatii de Medicina si a Facultatilor de Istorie-Arhivistica si Filologie – Limbi straine ;
  • Infiintarea Muzeului de Istorie a Medicinei ;
  • Programe nationale si judetene pentru strangerea si valorificarea fructelor de padure, asigurand prelucrarea lor in centre moderne la nivelul judetului Gorj, urmarindu-se astfel crearea unor noi locuri de munca ;
  • Instituirea unui program concret de stimulare a dezvoltarii apiculturii in regim ecologic, oferind sprijin pentru apicultori si acces mai mare la programe cu fonduri nerambursabile ;
  • Construirea cu fonduri externe pe baza de proiecte a unui lant de centrale eoliene in zonele Novaci-Bumbesti Jiu, Valcea, Valea Sohodolului, Tismana si Pades ;
  • Obtinerea de fonduri UNESCO pentru constituirea unei sali pentru congrese internationale, eventual denumita « Constantin Brancusi »
  • Programe pentru revitalizarea agriculturii eco, a pomiculturii si a zootehniei in judetul Gorj, sprijin pentru valorificarea si prelucrarea produselor proprii ;
  • Dezvoltarea turismului incat sa devina o adevarata industrie, o sursa de venituri sigure pentru gorjeni, modalitate de creare de noi locuri de munca ;
  • Impulsionarea procesului de realizare a acumularii de apa Tismana aval II, proiect finalizat pe hartie din initiativa lui Nicolae Mischie, dar nefinantat pana la ora actuala.
  • Modernizarea intregului sistem de invatamant general si preuniversitar, prin adaptarea sa la standardele europene, dotarea tuturor scolilor din judet cu calculatoare, pe baza unor programe educationale intocmite si largirea schimburilor si legaturilor din acest domeniu cu mai multe state din Europa, Asia si America.
  • Accentuarea colaborarii localitatilor gorjene cu alte localitati (exemplu colaborare a comunelor Sambotin si Godinesti cu comune din Japonia si Belgia de tipul « infratire administrativ-teritoriala ») ;
  • Crearea unei sectii de invatamant superior teologic ;
  • Mediatizarea programelor nerambursabile in vederea dezvoltarii de intreprinderi mici si mijlocii, care sa aiba piata de desfacere nu doar locala, ci si internationala ;
  • Obtinerea de finantari in vederea crearii unui sistem de hoteluri, care sa permita valorificarea frumusetilor, naturii si atragerea de turisti straini ;
  • Sustinerea procesului de dezvoltare a exploatarii carbunelui, petrolului, sticlariei, productiei de mobila, cauciuc, constructiilor de masini, utilaje miniere si materiale de constructii, marmura si travertin si forta apelor din Gorj ;