Warning: A non-numeric value encountered in /home/gvnro/nicolaemischie.ro/wp-content/themes/Divi/functions.php on line 5752

DOSAR RENOVĂRI LA IMOBILELE LUI NICOLAE MISCHIE ŞI LA CASA „BARBU GĂNESCU” A CONSILIULUI JUDEŢEAN GORJ
NR. 3/95/2005

Data / Instituţie Evenimente / Decizii judecătoreşti Note personale ale lui Nicolae Mischie referitoare la evenimentul indicat
23-04-2004,

Parchetul Naţional Anticorupţie,

Autodenunţ.

Auto-denunţul lui Clement Mocanu administratorul

S.C. American Romanian Company S.A. (S.C. ARC S.A.) Târgu – Cărbuneşti la Parchetul Naţional Anticorupţie (PNA).

Un grup de 9-10 persoane cu vădite interese politice din propriul partid (PSD), dar şi din opoziţie şi din administraţia locală, s-au întâlnit la restaurantul Dantex (actual Ambasador) din Târgu-Jiu pentru a pune la cale înlăturarea lui Nicolae Mischie de pe scena politică.

L-au chemat şi l-au şantajat pe Clement Mocanu, care avea la acel moment cel puţin un dosar la procuratură, l-au ameninţat că va pierde afacerile din Gorj dacă nu face un denunţ pentru mită şi trafic de influenţă împotriva lui Nicolae Mischie.

Clement Mocanu a depus un fals denunţ, cum că lucrările de renovare de la imobilele lui Nicolae Mischie sunt mită sau că ar fi câştigat licitaţia de la casa „Barbu Gănescu” a Consiliului Judeţean Gorj, prin influenţa lui Nicolae Mischie, preşedintele de atunci al C.J. Gorj.

29-04-2004,

PNA,

Rezoluţia.

Data rezoluţiei PNA de începere a urmăririi penale împotriva lui Nicolae Mischie, urmărire care a durat până în 13.06.2005
30-04-2004,

PNA,

Comunicat,

Comunicatul PNA împotriva lui Nicolae Mischie apărut pe Mediafax.          În comunicat se afirmă că Nicolae Mischie era monitorizat din iulie 2003, dar nu a existat vreo înregistrare sau vreun  flagrant care să susţină învinuirile aduse.

Comunicatul cuprinde mai multe acuzaţii (a se vedea anexa nr. 6).

Majoritatea acestora s-au dovedit, încă de la început, a fi neadevărate (a se vedea anexa nr. 6 cu adresele din partea celor care cunoşteau adevărul).

A rămas, ca unic fundament, denunţul lui Clement Mocanu nesusţinut de probe.

Procesul are la bază cuvântul denunţătorului împotriva cuvântului lui Nicolae Mischie.

23-05-2005,

Ordonanţa PNA.

S-a dispus extinderea cercetărilor penale.    S-a început urmărirea penală împotriva lui Nicolae Mischie şi pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, pe lângă acuzaţiile iniţiale de luare de mită şi primirea de foloase necuvenite (ultima a fost scoasă ulterior de sub urmărire penală).
13-06-2005,

PNA,

Rechizitoriu.

În baza acestui rechizitoriu  s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată.

Procesul a început la Tribunalul Gorj.

   Rechizitoriul PNA (a se vedea anexa nr. 6) a fost întocmit superficial în ceea ce priveşte probele îndreptate împotriva lui Nicolae Mischie. S-a făcut tot ce a fost posibil pentru a susţine cuvântul denunţătorului împotriva cuvântului lui Nicolae Mischie, deoarece:

▬ experţii şi alţi reprezentanţi ai PNA trimişi la imobilele renovate, în principal la casa din Târgu Jiu, au permis reprezentantului S.C. ARC S.A. să vină însoţit de  angajaţi ai societăţii, care au făcut măsurători şi au notat tot ceea ce era renovat, inventariind instalaţii, mobilier, aparatură etc.

După aceste notări, luând în considerare şi ceea ce lucraseră alte echipe, şi-au făcut situaţia de lucrări, pentru că la solicitarea experţilor nu au avut-o. La observaţia lui Nicolae Mischie că nu e corect ce se întâmplă, reprezentanţii PNA nu au dat un răspuns şi i-au lăsat să-şi noteze în continuare.

▬ experţii PNA nu i-au permis lui Nicolae Mischie să facă precizări cu privire la lucrările de renovare şi materiale, în sensul că o parte dintre acestea au fost efectuate de alţi muncitori, cu manoperă şi materiale plătite de Nicolae Mischie, la fel ca unele materiale folosite de S.C. ARC S.A.

De menţionat că unele lucrări efectuate de alţi meseriaşi (ex. amenajarea cu gresie, faianţă a celei mai mari băi din casă, instalaţia de apă inclusiv montarea chiuvetelor, a căzilor, a corpurilor de wc, instalaţia de încălzire) au fost distruse şi refăcute de S.C. ARC S.A., fără a-l informa pe Nicolae Mischie, care avea iniţial încredere deplină în corectitudinea şi buna credinţă a echipei. Treptat,   s-a apelat la alţi meseriaşi pentru că cei de la     S.C. ARC S.A. nu lucrau acuzând lipsa de materiale.

Nicolae Mischie a fost asigurat de reprezentanţii PNA, că în prima etapă se face un inventar cu tot ceea ce este în casă şi ulterior se va face o confruntare cu cei de la S.C. ARC S.A. Atunci se va stabili cu exactitate ce a făcut, ce materiale, mobilier, aparatură a pus societatea şi ce a pus Nicolae Mischie.

Această confruntare nu a mai avut loc, pentru că experţii şi ceilalţi reprezentanţi ai PNA nu s-au ţinut de cuvânt. Astfel, tot ce s-a inventariat în casă a fost reţinut ca fiind efectuat numai de S.C. ARC S.A.:

▬ nu s-a ţinut seama de declaraţia lui Nicolae Mischie şi a martorilor acestuia.

▬ bonurile de la materialele cumpărate de Nicolae Mischie nu au fost luate în calcul;

▬ experţii PNA au făcut expertizele după inventarul efectuat în modul descris mai sus, după situaţii de lucrări aduse cu multă întârziere de la S.C. ARC S.A, efectuate după măsurătorile şi notările făcute sub privirile tacite ale trimişilor PNA;

▬ nu s-a mai făcut confruntarea între expertizele efectuate de experţii din partea lui Nicolae Mischie şi expertizele PNA, aşa cum s-a spus că este procedura în asemenea situaţii;

▬ nu s-au luat în considerare expertizele efectuate de experţii parte şi au rămas valabile numai cele făcute de experţii PNA;

▬ nu s-a ţinut cont de calitatea deficitară a lucrărilor efectuate de S.C. ARC S.A. şi nici de consecinţele acestora (ex. cele 11 inundaţii care au avut loc în timpul lucrărilor şi la scurt timp după terminarea lor);

▬  nu s-au luat în considerare furturile de materiale (atât dintre cele aduse de S.C. ARC S.A., cât şi dintre cele achiziţionate de Nicolae Mischie) de către muncitorii societăţii, deşi s-au adus probe în acest sens, inclusiv plângerea lui Nicolae Mischie la poliţie (a fost retrasă ulterior la rugămintea denunţătorului pentru a nu strica imaginea amintitei societăţi);

▬ nu s-a luat în considerare nici faptul că înţelegerea cu denunţătorul a fost, ca în contul sumei stabilite, să dea casa renovată la cheie, fără a-l implica pe Nicolae Mischie în  cheltuieli suplimentare. Pe parcurs i s-a cerut lui Nicolae Mischie să găzduiască muncitorii în casă, asigurându-le paturi şi cele necesare dormitului, suportând cheltuielile precum achitarea încălzirii iarna, a curentului electric, a telefoanelor fixe, a meselor.

Echipa a lucrat timp de doi ani motivând că nu li se aduceau materiale cu promptitudine de către firmă, astfel încât Nicolae Mischie a fost nevoit să achiziţioneze, prin cheltuieli suplimentare, materiale. Muncitorii erau frecvent văzuţi la restaurantul de vis-a-vis.

Lucrările s-au efectuat în cea mai mare parte în ultimele şase luni, când Nicolae Mischie a mai plătit în plus faţă de suma convenită. Din anul 2001 (noiembrie – decembrie) când s-au terminat renovările şi până în anul 2004, S.C. ARC S.A. nu l-a anunţat pe Nicolae Mischie că îi mai datorează ceva.

Dacă în anul 2004 a ajuns la această concluzie, ar fi trebuit să solicite diferenţa de bani printr-un proces civil.

12-07-2007,

Tribunalul Gorj,

Decizia penală nr. 268.

Condamnarea la 4 ani de închisoare cu executare şi plata unei sume de bani, nu pentru S.C. ARC S.A., ci pentru denunţător. Din completul de judecată format din doi judecători, unul s-a retras, rămânând astfel un singur judecător.

Judecarea s-a făcut la multe dintre termene în lipsa lui Nicolae Mischie, care era bolnav, fiind imobilizat la pat. S-au depus documentele medicale doveditoare, dar nu au fost luate în calcul. Astfel, Nicolae Mischie nu a putut să fie prezent la audierea martorilor sau să pună întrebări  acestora.

S-au făcut presiuni şi s-a încercat intimidarea martorilor, iar declaraţiile lor nu au fost luate în considerare.

Nu au fost audiaţi toţi martorii.

Nu s-au acceptat alte expertize, aşa că au fost luate de bune tot expertizele incorecte făcute de PNA, care au inclus şi lucrări şi materiale pe care nu  le-a făcut, respectiv nu le-a achiziţionat               S.C. ARC S.A. Nici de această dată nu s-au confruntat expertizele PNA cu cele ale experţilor parte ai lui Nicolae Mischie.

Singurul judecător, care era şi preşedintele completului de judecată, a hotărât brusc rămânerea în pronunţare a cauzei penale, chiar dacă la acel moment mai erau martori de audiat, mai erau necesare expertize. În plus, nu era prezent Nicolae Mischie, care a fost la un alt proces în Deva şi nu era prezent al doilea avocat al lui Nicolae Mischie.

Nicolae Mischie a fost lipsit de dreptul de a-şi spune ultimul cuvânt, înainte de luarea deciziei finale de către completul format dintr-un singur judecător.

Nu s-a luat în calcul nici solicitarea avocatului prezent la şedinţă de a se acorda un nou termen, pentru ca Nicolae Mischie să poată fi prezent şi să beneficieze de dreptul ultimului cuvânt.

Pronunţarea cuprinsă în decizia penală nr. 268 din 12 iulie 2007 a fost motivată cu argumente aproape identice ca în rechizitoriul PNA.

S-a făcut apel de către Nicolae Mischie şi Parchetul Gorj.

17-02-2010,

Curtea de Apel Timişoara,

Decizia penală nr. 24/A.

Apelul lui Nicolae Mischie a fost respins, iar cel al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj admis, rămânând cu acea condamnare, dar cu sumă mai redusă datorită expertizei tehnice care s-a repetat.    S-au omis declaraţii ale unor martori, expertize esenţiale pentru dosar.

S-au schimbat judecătorii de mai multe ori.

Mai trebuiau audiaţi martori şi efectuată expertiza contabilă, care era necesară pentru finalizarea expertizei tehnice aşa cum afirmase expertul tehnic.

Completul de judecată, cu judecători înlocuiţi care au anunţat că rămâne în pronunţare cauza penală, nu a mai fost de acord cu efectuarea expertizei contabile, care era aprobată de completul anterior.

Hotărârea neaşteptată de rămânere în pronunţare, la fel ca la Tribunalul Gorj, s-a făcut în lipsa lui Nicolae Mischie, căruia apărătorul principal de la Bucureşti i-a spus să nu se mai deplaseze la Timişoara, pentru că nu va veni nici dumnealui, deoarece completul din şedinţa anterioară anunţase că va fi nominalizat expertul contabil.

Solicitarea apărătorului de la Timişoara, care-i ţinea locul celui de la Bucureşti la termenele unde din şedinţa anterioară se ştia ce se va hotărî, nu a avut sorţi de izbândă în a obţine nominalizarea expertului contabil sau cel puţin un nou termen, pentru ca Nicolae Mischie şi avocatul de la Bucureşti să fie prezenţi.

Astfel şi la această instanţă, Nicolae Mischie nu a putut să beneficieze de dreptul de a-şi spune ultimul cuvânt înainte de luarea deciziei finale. De altfel, încă de la întocmirea rechizitoriului nu s-au luat în considerare o mulţime de probe ce-i erau favorabile, la fel ca la Tribunalul Gorj, Curtea de Apel Timişoara şi în final la ÎCCJ.

03-03-2011,

ÎCCJ,

Decizia penală

nr. 824.

Casarea sentinţei Curţii de Apel Timişoara   Instanţa a admis recursurile înaintate de Nicolae Mischie şi DNA, hotărând casarea sentinţei anterioare şi rejudecarea cauzei cu  efectuarea expertizei contabile la Curtea de Apel Timişoara.
13-06-2012,

Curtea de Apel Timişoara ,

Decizia penală nr. 116/A.

Condamnarea la 4 ani de închisoare cu executare şi plata sumei de bani către denunţător.

Decizia a fost atacată prin recurs.

Procesul a fost judecat de un complet format din 2 judecători.

S-a acceptat o expertiză contabilă copiată după cea a PNA, deoarece expertul nu s-a deplasat în judeţul Gorj, pentru a strânge alte date, probe etc.

Nici acum, la fel ca la urmărirea penală, nu s-a făcut o confruntare între expertiza efectuată de expertul parte al lui Nicolae Mischie şi cea a expertului nominalizat de instanţa de la Timişoara. Acest expert a refuzat fixarea unei alte date de întâlnire solicitată de expertul parte, deşi acesta l-a informat că nu poate ajunge din Târgu Jiu în Timişoara la data stabilită iniţial, din motive obiective (era iarna grea 2011/2012, cu multă zăpadă, îngheţ, drumuri şi căi ferate blocate, cu recomandări la buletinele meteo de a se evita deplasările).

Pentru că unul dintre judecători, Gheorghe Bugarski, nu a fost de acord cu condamnarea pentru luare de mită, dosarul, deşi rămăsese în pronunţare, a fost repus pe rol, numindu-se în completul de judecată un al treilea judecător (de divergenţă), care a pledat pentru condamnarea lui Nicolae Mischie.

Domnul judecător Gheorghe Bugerski a întocmit o opinie separată prin care argumentează că presupusa luare de mită de către Nicolae Mischie nu este dovedită ( a se vedea anexa nr. 6, unde se regăseşte opinia separată, pag. 54-57 din decizia penală nr. 116/A, semnată de preşedintele completului  Constantin Costea, pentru că judecătorul Bugarski era în concediu de odihnă).

04-02-2013,

ÎCCJ,

Sentinţa publică.

A fost anunţată pronunţarea pentru 18.02.2013.

S-a amânat pentru data de 04.03.2013.

Din nou amânată pentru 18.03.2013.

18-03-2013,

ÎCCJ,

Decizia nr. 929.

ÎCCJ menţine decizia luată anterior de Curtea de Apel Timişoara: condamnare  definitivă la patru ani de închisoare cu executare şi plata sumei de bani denunţătorului.
18-03-2013

16-03-2014

Executarea pedepsei la Penitenciarul Târgu Jiu. Nicolae Mischie a continuat să cerceteze teme istorice, redactând o carte menită să le servească drept suport de curs foştilor săi studenţi şi una cu monografia comunei natale. Condiţiile care încălcau prevederile drepturilor omului i-au afectat iremediabil starea de sănătate.
16-05-2014,

Tribunalul Gorj.

Nicolae Mischie a fost eliberat condiţionat.
29-09-2015,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului,

Decizia la cererea nr. 68820/13, cazul Mischie c România.

Îi acordă lui Nicolae Mischie câştig de cauză şi despăgubiri din partea statului român în valoare de 4300 Euro.   Atât la acest dosar cât şi la cel cu arma, sumele acordate de statul român prin deciziile CEDO sunt simbolice, nefiind luate în considerare prejudiciile materiale, morale şi de sănătate aduse lui Nicolae Mischie.

Ca judecător este extraordinar de greu să lucrezi sub presiuni ca ale mass-mediei şi uneori ale procurorului de caz şi / sau ale prim-procurorului. Un judecător din Tribunalul Gorj în acea perioadă, care după ce a trecut ca avocat, a afirmat că în situaţia colegilor dumnealui, nici nu ar citi un dosar aşa stufos şi mai bine îl condamna pe Mischie decât să fie criticat în mass-media. ( mai există şi alţii care gândesc astfel ).

Cum este posibil ca într-o ţară, în contextul aceloraşi legi, aceloraşi probe şi aceloraşi presupuse infracţiuni, să fie judecători care aduc argumente pentru achitare în cazul lui Mischie Nicolae (ca la Tribunalul Gorj şi Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. 569/2005, respectiv nr. 18474/54/2005 – cu arma, ca la Tribunalul Hunedoara în dosarul nr. 3352/221/2006 şi la Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. 3/95/2005 unde un judecător a avut curajul să aibă o opinie separată) şi alţii pentru condamnare (ca la ÎCCJ în dosarul 18474/54/2005 – cu arma, ca la Judecătoria Deva şi Curtea de Apel Alba-Iulia în dosarul 3352/221/2006, ca la Tribunalul Gorj, Curtea de Apel Timişoara şi ÎCCJ  în dosarul 3/95/2005).

Iată cum, având aceleaşi probe ca reper, destinul unor oameni este diferit în funcţie de interpretările subiective date legilor, de către judecătorii care fac parte din completele de judecată într-un proces. Stresul, durata interminabilă a proceselor implicând deplasările în alte localităţi, cheltuielile aferente, hărţuirile politice, mediatice şi juridice culminând cu detenţia, i-au afectat iremediabil sănătatea lui Nicolae Mischie.

Urmăririle penale şi procesele încheiate cu întemniţarea au durat 9 ani (10 ani cu detenţia) şi i-au făcut mult rău, pe nedrept, prin încălcarea unor drepturi fundamentale, lui Nicolae Mischie şi familiei sale.

DECIZIA C.E.D.O. NR. 68820/13/22.10.2015

ÎNSCRISURI DOSAR NR. 3/95/2005


DOSAR ARMA VANATOARE
NR. 569/2005 (Tribunalul Gorj)
NR. 18474/54/2005 (Curtea de Apel Craiova)

Data / Instituţie Evenimente / Decizii judecătoreşti Note personale ale lui Nicolae Mischie referitoare la evenimentul indicat
 04-12-2002,

Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj,

Rezoluţia 1489/P/2002.

S-a dispus neînceperea urmăririi penale (NUP) pentru infracţiunea prevăzută de art. 279, alin. 1 Cod Penal.           Nicolae Mischie, ca Preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, în anul 1997, la invitaţia primarului Genevei, a mers în vizită împreună cu Pantelimon Manta, prefectul judeţului, unde a cumpărat o armă de vânătoare pe baza permisului de vânătoare şi al permisului de port armă eliberat de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Gorj.

Datorită faptului că a găsit o defecţiune la armă, a lăsat-o pentru reparaţie în Elveţia.

Neştiind acest lucru, după cinci ani (2002),    opozantul politic al lui Nicolae Mischie, Pantelimon Manta care nu mai era prefect, dar era încă preşedintele Organizaţiei Judeţene a Partidului Democrat, filiala Gorj, partid în opoziţie cu PSD, a denunţat pe Nicolae Mischie, relatând presei că acesta a adus o armă din Elveţia. Astfel, a început o campanie mediatică agresivă cu numeroase învinuiri nefondate la adresa lui Nicolae Mischie.

S-a autosesizat Parchetul Judeţean Gorj şi prin rezoluţia nr. 1489 s-a dispus neînceperea urmăririi penale.

26-01-2005,

Biroul Teritorial Gorj al Ministerului Public – DIICOT de pe lângă Tribunalul Judeţean Gorj,

Rechizitoriu nr. 16D/B/2004.

A fost trimis în judecată la Tribunalul Gorj cu acuzaţiile:

– nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor;

– contrabandă calificată;

– fals în declaraţii.

 Nicolae Mischie a recuperat arma lăsată pentru reparaţie în Elveţia pe 09-02-2003, când a participat la o vizită de studiu în Italia (Sicilia). Ştia că poate să se prezinte la orice punct vamal. A hotărât să meargă la Vama Târgu Jiu, pentru a face demersurile necesare în vederea înscrierii armei şi plata taxelor vamale.

Au continuat atacurile denigratoare nefondate în presă, mergând până la acuzaţii foarte grave (contrabandă calificată, deţinere şi folosire ilegală de arme etc.) deşi Nicolae Mischie nu a făcut un secret din arma achiziţionată, povestind despre aceasta mai multor persoane, inclusiv din conducerea Inspectoratului Judeţean de Poliţie.

Ca urmare a stigmei politice din partea lui Pantelimon Manta, cu care Nicolae Mischie a avut mai multe procese pentru calomnie, a presiunilor din mass-media şi a ambiţiilor profesionale abuzive ale prim-procurorului, urmărirea penală a reînceput şi s-a dispus trimiterea în judecată pe 26-01-2005, prin rechizitoriul 16D/B/2004.

25-10-2005,

Tribunalul Gorj,

Sentinţa penală nr. 352 în dosarul 569/2005.

          Amendă

administrativă

de 1000 lei.

     Nu a fost condamnat aşa cum erau presiunile din partea presei şi a prim-procurorului.

A fost achitat pentru toate infracţiunile de care îl acuza Parchetul Gorj.

S-a aplicat o amendă administrativă de 1000 lei.

Parchetul a declarat apel împotriva sentinţei penale nr. 352.

20-10-2006,

Curtea de Apel Craiova,

Decizia penală nr. 291 (a se vedea la anexa nr. 4).

Respinge ca nefondat apelul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj.     A rămas valabilă sentinţa penală de la Tribunalul Gorj.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a făcut recurs la ÎCCJ, secţia penală.

25-04-2007,

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ),

Decizia penală

nr. 2228.

Condamnarea la un an cu suspendare.     În absenţa unor noi probe faţă de cele prezentate la Tribunalul Gorj şi Curtea de Apel Craiova, ÎCCJ hotărăşte condamnarea la un an cu suspendare.
16-09-2014,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO),

Decizia

nr. 50224/07.

CEDO îi acordă lui Nicolae Mischie câştig de cauză şi despăgubiri din partea statului român în valoare de 3000 euro, pentru viciile de procedură din cadrul dosarului.     CEDO constată existenţa viciilor de procedură din dosar.

În Hotărârea pronunţată, la 16 septembrie 2014, în cauza Mischie vs. România, Curtea de la Strasbourg a criticat aspru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru că l-a condamnat pe Nicolae Mischie la un an de închisoare cu suspendare fără a administra probe noi, ci prin reinterpretarea aceluiaşi probatoriu pe baza căruia instanţele inferioare pronunţaseră soluţii de achitare. Înalta Curte a procedat la o nouă interpretare a declaraţiilor unor martori pe care ea nu i-a audiat. Astfel, a întors hotărârile instanţelor inferioare, care l-au achitat pe reclamant în special pe baza declaraţiilor pe care aceşti martori le-au dat în faţa lor în timpul audierilor.

   În condiţiile în care aprecierea diferitelor probe a aparţinut instanţei de recurs, rămâne de reţinut că reclamantul a fost condamnat pe baza aceloraşi mărturii care le-au fost suficiente instanţelor inferioare pentru a se îndoi de acuzaţii şi pentru a motiva achitarea sa. În aceste condiţii, omisiunea Înaltei Curţi de a-i asculta pe aceşti martori înainte de a pronunţa condamnarea reclamantului a redus în mod considerabil dreptul la apărare al acestuia. CEDO observă mai întâi de toate că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a audiat pe reclamant în persoană, dar că l-a condamnat fără a asculta din nou martorii audiaţi în primă instanţă şi în apel, mărturii care au dus la achitarea sa. (…)

(a se vedea decizia în anexa nr. 4)

Faptul că nu s-a ţinut cont de condiţiile corecte de judecare şi că nu s-a ţinut cont de toate argumentele şi declaraţiile martorilor, dovedeşte că acest proces a fost un proces neechitabil, declanşat la comandă. De asemenea, condamnarea dată de cea mai înaltă instanţă a devenit un antecedent penal, care a influenţat negativ cursul celorlalte dosare.

Câştigul de la CEDO este un semnal de alarmă asupra faptului că sistemul juridic din România are nenumărate vicii de procedură, care nedreptăţesc anual mii de cetăţeni români.

DECIZIA C.E.D.O. NR. 50224/07/16.09.2014


DOSARUL CASA „BARBU GĂNESCU”, „DRUMURILE” ŞI INDEMNIZAŢIA DE DOCTOR ÎN ISTORIE
NR. 3352/221/2006

 

Data / Instituţie Evenimente / Decizii judecătoreşti Note personale ale lui Nicolae Mischie referitoare la evenimentul indicat
25-01-2005,

Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj,

Denunţul lui Clement Mocanu cu referire la casa „Barbu Gănescu” a Consiliului Judeţean Gorj.

Urmărirea penală pentru renovările de la casa „Barbu Gănescu”, proprietate a Consiliului Judeţean Gorj, a început după denunţul făcut de Clement Mocanu la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, denunţ pe care îl făcuse şi la PNA Bucureşti, pe 23-04-2004, odată cu cel pentru renovările de la imobilele lui Nicolae Mischie.

Alături de Casa Gănescu, tot în acest dosar, a mai fost urmărit penal pentru licitaţii legate de drumuri şi pentru indemnizaţia luată de la Consiliul Judeţean Gorj, pentru titlul de doctor în istorie.

Cu referire la acest denunţ, Clement Mocanu, administratorul S.C. ARC S.A.,  a afirmat în declaraţia dată la proces, la Tribunalul Hunedoara că denunţul „a fost făcut nu la iniţiativa mea, ci pentru că aşa mi s-a cerut de către anchetatori, care mi-au spus că PNA se mişcă mai greu şi vor acţiona ei în acest dosar „, ” au existat o serie de interese din sfera politică şi administrativă în ceea ce priveşte persoana inculpatului Nicolae Mischie „.

Clement Mocanu a mai afirmat  că ” a doua zi după denunţ eu nu am mai fost inculpat, iar Nicolae Mischie a fost arestat ” (afirmaţie care se regăseşte pe înregistrarea de la Tribunalul Hunedoara).

Tot denunţătorul a mai precizat că „Nu a existat o condiţionalitate între atribuirea contractului de executare de lucrări a firmei mele şi executarea unor lucrări în acelaşi timp la casa din Godineşti şi la apartamentul din Bucureşti” ale lui Nicolae Mischie. „Această condiţionalitate nu a existat de la bun început”. (a se vedea declaraţia la anexa  nr. 5).

Nicolae Mischie nu a avut vreo atribuţie de serviciu în organizarea licitaţiilor pentru executarea lucrărilor de renovare la Casa Gănescu. Organizarea licitaţiilor a fost făcută de o comisie din care nu a făcut parte Nicolae Mischie, aşa cum nu a făcut parte nici din comisia de recepţie a lucrărilor.

Nicolae Mischie s-a rezumat la emiterea unor invitaţii către firmele administrate de denunţător, dar asemenea invitaţii au  primit în egală măsură şi alte firme.

26-01-2005,

Tribunalul Gorj,

Mandat de a arestare nr. 8 ( a se vedea anexa nr. 5).

Urmărirea penală s-a început cu arestarea preventivă a lui Nicolae Mischie, propusă de prim – procurorul de atunci şi aprobată de instanţa Tribunalului Gorj.

Odată cu Nicolae Mischie au fost arestaţi salariaţi ai C.J. Gorj, primarii localităţilor unde s-au făcut drumuri şi patronul societăţii care le-a efectuat.

Deşi Nicolae Mischie nu mai era preşedinte al C.J. Gorj din 2004 şi ca atare nu putea modifica probe, nu era un pericol public, prim-procurorul a dispus imediat după denunţ arestarea preventivă a lui Nicolae Mischie prin mandatul nr. 8/26.01.2015, pentru motive care ulterior s-au dovedit a fi neadevărate, între care acela că Nicolae Mischie a dispus efectuarea unor plăţi în sumă de 817,000,000 lei, către executant …, fără ca executantul să fi solicitat„.

După cele 5 zile de arest preventiv (de pe 26.01.2005 până pe 30.01.2005), s-a „găsit” cererea executantului S.C. ARC S.A., reprezentată de Clement Mocanu, cerere care era avizată de Direcţia Economică a Consiliului Judeţean Gorj şi propunea plata în baza H.G. 264/2003, art. 1, alin. (1) (a se vedea anexa nr. 5). Această cerere ar fi fost „rătăcită” prin dosarul prim-procurorului şi intenţionat nu a fost folosită de acesta, afirmându-se în mandatul de arestare că executantul nu a solicitat, pentru a-l putea reţine în arest preventiv pe Nicolae Mischie.

Anchetatorii de la Târgu-Jiu i-au cerut lui Clement Mocanu să mai depună un denunţ cu casa „Barbu Gănescu” şi la Parchetul Judeţean Gorj, după ce îl depusese la PNA, pe motiv că cei de acolo „se mişcă mai greu”.

 

Au urmat o serie de abuzuri:

·                  Parchetul a solicitat Consiliului Judeţean Gorj să se constituie parte civilă (prejudiciată), deşi nu s-a putut constata existenţa prejudiciului.

·                   Prim-procurorul a făcut presiuni asupra celor implicaţi în dosar şi asupra celor reţinuţi în arest preventiv să depună declaraţii împotriva lui Nicolae Mischie, pentru a putea fi eliberaţi sau scoşi din proces         (a se vedea declaraţia domnului Ştefănescu Florentin, patronul societăţii care a efectuat lucrări la drumuri).

·

·                  Prim-procurorul a făcut presiuni asupra judecătorilor completelor de judecată în dosarul 3352/221/2006, 3/95/2005 şi în dosarul cu arma, ameninţându-i că îi va reclama la CSM dacă nu respectă deciziile dumnealui.

Toate aceste demersuri nu se derulau în spiritul dreptăţii, ci mai degrabă dintr-un interes nedeontologic al prim-procurorului, de a ascensiona abuziv pe linie profesională, trecându-şi în curriculum vitae (CV) instrumentarea mediatizatelor dosare ale lui Nicolae Mischie  şi un alt mediatizat dosar al unui condamnat pentru omor, care s-a dovedit ulterior a fi nevinovat.

Cu acest CV s-a înscris la concurs pentru promovarea la Parchetul Craiova, iar apoi la cel pentru procuror general al României. Devenise un atu important pe linie profesională să bifeze anumite cazuri mediatizate, însă din nefericire, aceste cazuri nu erau întotdeauna instrumentate conform unei deontologii juridice.

În perioada în care s-a ocupat de cazurile Mischie, prim-procurorul Parchetului Judeţean Gorj oferea mass-mediei informaţii din dosar care nu aveau caracter public, pentru a câştiga notorietate, abuzând astfel de statutul său profesional.

După urmărirea penală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj s-a hotărât trimiterea în judecată a lui Nicolae Mischie.

 

 

16-03-2009, Judecătoria Deva,

Sentinţa penală nr. 375.

Condamnarea lui Nicolae Mischie şi achitarea unor despăgubiri C.J. Gorj.  Procesul a fost strămutat la Judecătoria Deva, unde prin decizia nr. 375/2009, Nicolae Mischie a fost găsit vinovat pentru toate acuzaţiile şi obligat să plătească o sumă de bani pentru daune morale către C.J. Gorj.

 

 

 

 

3-11-2010,  Tribunalul Hunedoara,

Decizia penală nr. 325/A.

(a se vedea anexa nr. 5)

Achitarea lui Nicolae Mischie.

S-a admis ca fondat apelul lui Nicolae Mischie care a fost achitat pentru toate infracţiunile.

S-a făcut recurs pentru Nicolae Mischie la Tribunalul Hunedoara, unde preşedintele completului de judecată era chiar preşedintele tribunalului amintit.

S-a dat decizia penală nr. 325/A/2010 prin care Nicolae Mischie a fost achitat pentru toate infracţiunile, mai puţin lipsa avizului de la Ministerul Culturii (casa Gănescu fiind casă de patrimoniu), pentru care pedeapsa de un 1 an de închisoare cu executare, dată la Judecătoria Deva a fost schimbată în închisoare cu suspendare. În Consiliul Judeţean Gorj erau direcţii specializate de profil, care ar fi trebuit să obţină această aprobare.

Tribunalul Hunedoara, prin decizia dată, a respins ca nefondat apelul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva, înlăturând şi obligaţia ca Nicolae Mischie să plătească o sumă de bani ca daune morale către C.J. Gorj, care nu s-a constituit parte prejudiciată, conform adreselor înaintate către Tribunalul Hunedoara. (a se vedea adresele C.J. Gorj în anexa nr. 5)

De altfel, chiar denunţătorul afirma în declaraţia dată „Din punctul meu de vedere Consiliul Judeţean nu a fost prejudiciat în niciun mod ci eu am fost cel prejudiciat ca urmare a faptului că nu mi s-au plătit în întregime lucrările efectuate.”

 

22-03-2011,

Curtea de Apel Alba-Iulia,

Decizia penală nr. 343.

Casează decizia penală a Tribunalului Hunedoara,

menţinând sentinţa Judecătoriei Deva, cu deosebirea că în locul obligaţiei de a plăti suma stabilită ca  daune morale către C.J. Gorj, s-a dispus confiscarea acesteia.

 La Curtea de Apel Alba-Iulia, prin decizia penală nr. 343/22/2011, s-a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara.

Pentru toate infracţiunile achitate la Tribunalul Hunedoara, Nicolae Mischie a fost găsit vinovat la Curtea de Apel Alba-Iulia, unde s-a menţinut hotărârea Judecătoriei Deva, inclusiv plata unei sume aferente lucrărilor de renovare, dar nu către C.J. Gorj, ci cu titlu de sumă confiscată.

La Judecătoria Deva, C.J. Gorj a trimis adresa  nr. 14/03-01-2007, prin care s-a constituit parte civilă „pentru sumele reţinute în actul de sesizare al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj” (a se vedea adresa în anexa nr. 5).

La Tribunalul Hunedoara, în repetatele adrese trimise, C.J. Gorj a precizat că nu se constituie parte prejudiciată deoarece „nu deţinem documente care să ateste în mod concret existenţa unui prejudiciu” (adresa nr. 1/3392/28,04,2010) şi că iniţial „s-a constituit parte civilă, la solicitarea Parchetului Judeţean Gorj, pe baza expertizei judiciare, în speranţa că aceasta va fi confirmată şi de alte mijloace probatorii administrate de instanţă”, dar din actele proprii „nu s-a putut constata existenţa acestui prejudiciu” (adresa nr. 1/5738/20-09-2010).

În ciuda acestor precizări s-a consemnat în decizia 343, pag. 44 a Curţii de Apel Alba – Iulia, că : „Având în vedere prejudiciul stabilit în cauză şi împrejurarea că partea civilă nu şi-a menţinut solicitarea de a fi despăgubită, în baza art. 118, lit. e Cod Penal se va dispune confiscarea de la inculpatul Nicolae Mischie a sumei de …” (partea civilă fiind C.J. Gorj, care prin adresele nr. 1/2884/09-04-2010, nr. 1/3392 din 28-04-2010, nr. 1/5738 din 20-09-2010, nu se constituie parte prejudiciată).

Cu un asemenea raţionament s-a mers şi pentru celelalte decizii ale Curţii de Apel Alba – Iulia, pentru că e de neînţeles cum la Tribunalul Hunedoara s-au găsit argumente de  achitare şi la apel nu.

Este de menţionat că aspectele legate de casa „Barbu Gănescu” au făcut şi obiectul dosarului 3/95/2005, judecat la Tribunalul Gorj, apoi la Curtea de Apel Timişoara şi ÎCCJ Bucureşti.

 

 


ALTE ÎNSCRISURI ALE DOSARELOR POLITICE